Tot mai mulţi tineri români aleg să plece la studii în străinătate. Conform datelor EDUCATIVA, numărul acestora creşte semnificativ de la an la an. Mai mult, majoritatea celor care decid să studieze în afara ţării, aleg să își dezvolte apoi cariera în acelaşi oraş din străinătate.

Decizia lor este susţinută de mai multe motive obiective, pe care le vom parcurge în cele ce urmează.

Motivele plecării

Prin intermediul unui studiu desfăşurat de echipa noastră, am aflat că printre motivele pentru care românii preferă să plece la studii în străinătate se numără:

  • sistemul de învățământ integrat din alte țări
  • posibilitatea de a dezvolta o carieră de succes, imediat după finalizarea studiilor
  • oferte foarte bune de internship, prin programe study abroad sau de exchange cu universități internaționale partenere 
  • posibilitatea de a învăţa una sau mai multe limbi străine
  • de multe ori, posibilitatea reunirii cu familia deja stabilită în străinătate
  • şansa de a obţine experienţă profesională relevantă încă de pe băncile facultăţii

De asemenea, programa şcolară internațională este adaptată nevoilor prezente pe piaţa muncii, iar profesorii sunt extrem de pregătiţi şi apreciaţi de studenţi, prin modul deschis de a comunica.

Conform Recorder.ro, tinerii sunt motivați să muncească mai mult pentru notele lor și pentru dezvoltarea personală în străinătate, decât în școlile din România. Aceștia sunt încurajați să își dezvolte anumite aptitudini prin practică, mai mult decât prin teorie.

Obiectivele celor care pleacă

Tinerii care se înscriu la studii în străinătate îşi doresc să întâlnească profesionalism şi posibilităţi de perfecţionare, deoarece consideră că România le oferă prea puține oportunități în acest sens. 

Aceștia cred că în străinătate vor găsi locuri de muncă mai bune şi mai bine plătite. De asemenea, posibilităţile de avansare în funcţie şi de a primi recunoştinţă pentru munca depusă sunt mai aproape de îndeplinire decât în ţară.

Asigurarea unui trai care să le permită să trăiască decent este un factor important în luarea unei decizii legate de plecarea la studii în străinătate. 

Ţările alese pentru studiu

Instituţiile de învăţământ pentru care optează cei mai mulţi dintre ei sunt din Europa. Topul destinaţiilor internaţionale alese de studenţi este format din:

  1. Marea Britanie
  2. Italia
  3. Franța
  4. Danemarca
  5. Olanda
  6. Germania
  7. Ungaria
  8. Austria
  9. SUA
  10. Elveția
  11. Spania
  12. Belgia

În ciuda fenomenului Brexit, Marea Britanie rămâne în preferinţele absolvenţilor români. Mulţi sunt atraşi de această ţară datorită posibilităţii ridicate de a se angaja în domeniul de studiu urmat, exact după absolvire. UK este recunoscută ca fiind o ţară care se preocupă de gradul de angajabilitate al studenţilor, de aceea oferă programe de studii bazate pe practică şi interacţiune directă cu angajatori importanţi încă din timpul facultății. 

Statistici anuale

Potrivit unui raport din anul 2018 al Organizației Națiunilor Unite (ONU), plecarea românilor în străinătate a atins cote alarmante (creștere e 7.3% pe an). Țara noastră se poziţionează pe locul doi într-un top mondial al migrației, după Siria, țară lovită de un război civil.

În ceea ce priveşte acest „exod al creierelor”, conform rapoartelor anuale realizate de Grupul EDUCATIVA, care includ date UNESCO, Campus France și alte surse guvernamentale, în 2016, 34,565 de tineri români se aflau la studii în străinătate, iar în 2017 numărul acestora a ajuns la 36,444.

Mai mult, în 2018, se preconizează ca acest indice să atingă peste 38,000. Creștere anuală de aproape 5%, ce se apropie alarmant de rata de creștere de 7.3% a migrației înregistrată de ONU.

Fenomenul de emigrare al tinerilor din România

În contextul incertitudinilor din țară, alternativa de a studia și chiar de a-și construi o carieră în străinătate devine o opțiune din ce în ce mai atractivă pentru tinerii din România, iar numărul celor care aleg această cale creşte de la an la an.

Acest fenomen de migrare al tinerilor români este deja popular în ţară şi a început odată cu sfârşitul perioadei comuniste. Fenomenul a evoluat constant, iar acum se aplică şi pentru studii gimnaziale sau de liceu, la fel de mult ca pentru cele universitare.

Cei care aleg să studieze în străinătate cred cu tărie într-un stil de viață diferit și o cultură socială mult mai dezvoltată. Experiența internațională îi împinge pe aceștia spre a-și lărgi orizonturile și a-și crea un stil de viață mai bun.

Din acest motiv, tot mai mulţi părinţi optează, pentru viitorul copiilor lor la o ţară străină și un program de învăţământ recunoscut internațional.

Studii în România versus studii în străinătate

Răspunsul Statului Român la acest fenomen numit „exodul creierelor”, conform Economica.netse află deja în strategia de dezvoltare a ţării noastre, pentru următorii 20 de ani.

Astfel, pentru a scădea numărul, aflat în creştere, de tineri care aleg să studieze în străinătate, Academia Română propune ca absolvenţii de studii subvenţionate de stat să muncească pe teritoriul României câţiva ani după terminarea facultăţii, pentru a compensa contribuția statului.

Printre celelalte măsuri sugerate de autorii strategiei se numără și încurajarea companiilor să devină parteneri universitari și să finanțeze educația, modificări legislative care să permită educația online sau de acasă, precum și alte schimbări menite să le permită elevilor să învețe diferențiat, în funcție de capacitatea fiecăruia.

Sistemele de învăţământ din afară se disting prin capacitatea de a-i oferi fiecărui student atenția necesară, fie că este rezident sau străin. Orice tânăr primește şansa de a face parte dintr-un program de internship într-o companie importantă şi de a primi o bursă sau o ofertă de muncă în domeniul studiat. Din acest motiv, mulți studenți români sunt hotărâți să rămână, după terminarea studiilor, în țara pe teritoriul căreia au cumulat cunoștințe în timpul facultății.  

 

Dar voi? V-ați gândit care este următorul pas în educația voastră? Dacă nu sunteți siguri încă, vă invităm să ne contactați și să decidem împreună 🙂

 

%d blogeri au apreciat: